Maxim Oreşkin:“Nu ne aşteptăm în estimările noastre ca preţul petrolului să treacă de 50 de dolari”

decembrie 16, 2015

Ministrul adjunct de Finanţe de la Moscova, Maxim Oreşkin, a estimat că preţul barilului de petrol va fluctua între 40 şi 60 de dolari în următorii şapte ani, ceea ce va obliga Rusia să îşi ajusteze bugetul într-un mod dramatic, având în vedere că jumatate din bugetul anual se bazează pe veniturile încasate din exportul de gaze naturale şi petrol. Bugetul pentru anul 2016 a fost conceput pentru un preţ de 50 de dolari pentru barilul de petrol, în condiţiile în care preţul actual este de circa 35 de dolari. Spre comparaţie, bugetul pentru 2014 a fost gândit pe un pret al barilului de circa 100 de dolari.

“Nu ne aşteptăm în estimările noastre ca preţul petrolului să treacă de 50 de dolari” in 2016, a spus Oreşkin pentru Vedomosti. “Industria petrolieră suferă modificări structurale şi se poate întâmpla ca… economia mondială să nu aibă nevoie de atât de mult petrol”.

“De aceea vedem o fluctuare între 40 si 60 de dolari pentru următorii şapte ani. Şi acestea sunt preţurile care trebuie să stea la baza politicii noastre macroeconomice”. La această presiune trebuie adăugate sancţiunile impuse de Occident după invadarea Crimeii, rolul Rusiei în conflictul din Ucraina, dar şi foarte costisitorul embargou impus de Moscova Occidentului, despre care se estimează că are impactul cel mai puternic asupra economiei.

În aceste condiţii, guvernul rus a făcut apel la rezerve pentru a ţine statul pe linia de plutire. Ministrul de Finanţe Anton Siluanov spunea încă din luna octombrie a acestui an că “volumul rezervelor noastre va scădea cu aproximativ 40,85 miliarde de dolari – mai mult de jumătate. Aceasta înseamnă că 2016 va fi ultimul an în care ne vom putea cheltui rezervele în acest fel. După aceea nu vom mai avea asemenea resurse”. Acum, în luna decembrie, ministrul adjunct de Finanţe Oreşkin a mai declarat că, la un preţ al barilului de 40 de dolari, deficitul bugetar pe 2016 este estimat la 21,7 miliarde de dolari.

Fondul de Rezervă al Federaţiei Ruse, pe care unii analişti îl consideră sursă de legitimare a regimului Putin, era echivalent cu 6,7% din PIB-ul ţării la începutul anului 2015 şi se estimează că la finalul anului 2016, acest fond va reprezenta doar 1,3% din PIB, scrie TASS.

Problemele economice ale Rusiei pot fi chiar mai grave, având în vedere că statisticile nu iau încă în calcul costurile interventiei militare din Siria.

Preţul tot mai mic al combustibililor fosili poate reprezenta un avantaj pentru consumatori şi pentru industrie, însă pentru companiile energetice şi pentru statele producătoare impactul este devastator. Nu numai Rusia are de suferit enorm. Statele Membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului, în special Arabia Saudită, se confruntă cu o scădere dramatică a fondurilor de rezervă şi FMI a ajuns să propună acestor monarhii salafiste să renunţe la opulenţa caracteristică, să recurga la impozitarea populaţiei şi să majoreze preţul de sub 20 de cenţi la combustibil. În Venezuela, singura ţară nemusulmană din OPEC, scăderea preţului petrolului a determinat în bună măsură pierderea majorităţii parlamentare de către chavişti. Venezuela,săracă în raport cu majoritatea membrilor OPEC, şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu această politică, care în cele din urmă va duce la o schimbare de regim mult aşteptată de SUA.

“Vina” pentru aceste evoluţii este pusă pe seama OPEC, cartel care a stabilit să nu coboare pragul extracţiei zilnice de petrol sub 30 de milioane de barili, chiar dacă economia mondială era oricum suprasaturată. Raţiunea din spatele acestei decizii a fost, în opinia economiştilor, încercarea OPEC de a îngropa companiile care se bazează pe metode de extracţie neconvenţionale, mai scumpe. OPEC nu va renunţa la această politică, după cum a afirmat la ultima reuniune ministeriala de la Viena a Agenţiei Internaţionale pentru Energie, la începutul lunii decembrie.

“OPEC va pompa în continuare, odată ce Arabia Saudită şi-a convins partenerii să nu reducă producţia, pentru a-şi apăra cotele de piaţă în faţa ascensiunii producătorilor non-OEPC”, se arată într-un raport al Agenţiei Internaţionale pentru Energie. OPEC vrea să maximizeze producţia ieftină din OPEC şi de a elimina producţia de petrol mai scump non-OPEC, indiferent de costuri”. O soluţie pentru majorarea preţului petrolului care să dea o gură de oxigen marilor producatori rămâne o înţelegere între OPEC şi statele non-OPEC, spune Abdallah Salem el-Badri, secretarul general al cartelului. Semnalele unei asemenea înţelegeri nu sunt încă vizibile.

Aprecieaza & recomanda:

Articole Similare...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *