Calin Popescu Tariceanu ramane ultima reduta intr-un Parlament subjugat

decembrie 19, 2015

TRADATORI DE NEAM SI TARA – Calin Popescu Tariceanu ramane ultima reduta intr-un Parlament subjugat: „Ni se propune o Romanie de 2 lei, in care oamenii pot sa fie platiti cu 2 lei… O Romanie de rangul doi, la periferia UE, furnizoare de forta de munca ieftina… Intarirea structurilor de forta este infinit mai bine subventionata decat demnitatea cetatenilor… Suntem ascultati de-a valma… Noi, Parlamentul, asistam indiferenti la fenomene nocive la adresa democratiei si drepturilor omului

Presedintele Senatului Calin Popescu Tariceanu, al doilea om in stat, ramane o voce din ce in ce mai izolata in clasa politica. O ultima reduta intr-un Parlament predat institutiilor de forta din Romania, intr-un tablou politic dominat de oameni cu precadere fara personalitate, care se supun orbeste comenzilor date de lideri de partide ghidonati si santajati la randul lor de forte oculte. Desigur, din cauza iesirilor sale publice extrem de critice, probabil Tariceanu, in curand, va simti pe pielea lui puterea celor care astazi conduc Romania si se va trezi subiectul unui dosar penal pe la DNA, astfel incat sa se incerce compromiterea si reducerea lui la tacere.

Calin Popescu Tariceanu continua sa atraga atentia asupra pericolului in care democratia si drepturile omului se afla. A facut-o si miercuri, 15 decembrie 2015, in sedinta Parlamentului in care s-a votat bugetul Romaniei pe anul 2016. O sedinta precedata de o cuvantare a presedintelui Romaniei, Klaus Iohannis , sedinta la care au fost prezenti membrii Guvernului, in frunte cu prim-ministrul Dacian Ciolos.

Discursul lui Calin Popescu Tariceanu a facut o radiografie cat se poate de corecta, credem noi, a stadiului in care se afla astazi Romania si a planurilor de viitor deloc favorabile tarii noastre. Presedintele Senatului a punctat mai multe anomalii din buget, subliniind spre exemplu faptul ca serviciile secrete primesc de patru ori mai multi bani decat cultura si patrimoniul national. In acest sens, Tariceanu a avertizat ca intarirea instutiilor de forta este infinit mai bine subventionata decat demnitatea si creativitatea oamenilor. Continuand, Calin Popescu Tariceanu a atras atentia ca dreptul cetatenilor la o viata autonoma, responsabila, implinita si rodnica paleste in fata dorintei statului de a de a-si spori puterea de control asupra vietii oamenilor.

In acelasi context, presedintele Senatului si al partidului ALDE a precizat ca s-a ajuns ca cetatenii Romaniei sa fie ascultati de-a valma, iar de cele mai multe ori interceptarile pe siguranta nationala nu au nicio legatura cu siguranta nationala. Tariceanu a acuzat inclusiv Parlamentul Romaniei, care, in opinia sa, asista indiferent si neputincios la fenomene ce pun in pericol democratia si drepturile omului.

De asemenea, Calin Popescu Tariceanu a dezvaluit, referindu-se la bugetul pe 2016, ca avem proiectata o Romanie de rangul doi, la periferia Uniunii Europene, furnizoare de forta de munca ieftina, precum o tara din lumea a treia. Presedintele Senatului a precizat ca romanilor li se propune o Romanie de 2 lei, cu oameni platiti cu 2 lei, facand trimitere la declaratiile inadmisibile ale ministrului de Finante, Anca Paliu Dragu.

Prezentam integral discursul presedintelui Senatului Romaniei, Calin Popescu Tariceanu:

Suntem la o noua inovatie de tehnica parlamentara. Avem in ultima vreme multe inovatii politice, guvern tehnocrat, acum facem dezbaterile dupa vot. Va atrag atentia ca dezbaterile, in mod normal, aveau loc inainte de vot si explicatia votului era oarecum secundara. Dar, in fine, imi asum vina de a nu fi fost prezent aici, mai devreme in sala, pentru ca eu imi imaginam ca astazi suntem totusi la cea mai importanta dezbatere politica intr-un an, pe legea fundamentala a bugetului. Lege care, asa imi imaginez eu si banuiesc ca si multi dintre dumneavoastra, ar fi trebuit sa ne dea o imagine clara, foarte clara pe care acest Guvern o are pentru viitorul Romaniei. Cu alte cuvinte, ar trebui sa desenam prin buget ce fel de Romanie vrem.

Astazi, ar trebui sa discutam, as spune despre acest lucru in principal, cum cladim acest viitor, dar bineinteles in conditiile in care ne-am stabilit niste prioritati. Vreau sa ma refer la faptul ca, cu putin timp in urma, in programul pe baza caruia a fost investit Guvernul condus de domnul prim-ministru Ciolos, nu-mi amintesc exact numarul versiunii, programul exprima dorinta si intentia unui proiect economic care sa se intinda pe durata a zece ani. Poate va mai amintiti acest lucru. Daca ar fi sa coboram insa in domeniul concretului, o sa constatam ca in proiectul de buget sunt o serie de lucruri care mie mi se par anomalii. Si anume, sistemul de aparare primeste de doua ori mai multe fonduri decat sistemul national de educatie, cercetare si inovare, luate impreuna. Iar serviciile secrete, bineinteles, de patru ori mai multe fonduri decat cultura si patrimoniul national. E interesant, nu?

Intarirea structurilor de forta ale statului, de altfel destul de tari dupa cum le vedeti si in prezent, este infinit mai bine subventionata decat demnitatea si creativitatea cetatenilor. Dreptul acestora la o viata autonoma, responsabila, implinita si rodnica paleste in fata dorintei statului de a de a-si spori puterea de control asupra vietii cetatenilor.

Am sa va citez spusele unui profesor universitar de drept, care remarca faptul ca ‘numarul interceptarilor efectuate de serviciile secrete cu motivatia siguranta nationala a crescut exponential de parca am fi un popor de teroristi’. Asadar, asistam ca suntem ascultati de-a valma ziaristi, oameni de afaceri, simpli cetateni, de parlamentari nu mai vorbesc, cred ca nu a scapat vreunul dintre dumneavoastra neascultat. In fine, de cele mai multe ori aceste interceptari nu au nicio legatura, evident, cu siguranta nationala. In aceste conditii, nu este de mirare ca bugetele institutiilor de forta ale statului cresc cu rapiditate, dar este de mirare ca noi, Parlamentul, asistam as spune indiferenti, aproape neputinciosi, la aceste fenomene nocive la adresa democratiei si drepturilor omului.

Va propun insa o analiza mai curpinzatoare a bugetului pe 2016. Eu cel putin am constatat, poate si dumneavoastra, ne proiecteaza spre o Romanie pe care nu mi-as dori-o. O Romanie de rangul doi, la periferia Uniunii Europene. O Romanie furnizoare de forta de munca ieftina, aproape ca o tara din lumea a treia. Acest lucru, sigur, este intarit si de spusele bine cunoscute ale ministrului de Finante. Mi-as fi dorit un buget asa incat sa vad in anii urmatori o altfel de Romanie, o Romanie prospera care se apropie de nivelul de viata mediu al Uniunii Europene. Sigur ca ceea ce vedem este mai degraba ca ni se propune o Romanie de 2 lei, o Romanie in care oamenii pot sa fie platiti cu 2 lei, cum sunt platiti in alte tari.

Nu pot sa evit subiectul salariului minim, care sigur nu face obiectul direct al bugetului, stim bine, el este rezultatului unei decizii a Guvernului sau poate sa fie rezultatul unei decizii a Guvernului, dar cred ca aici aceasta formula nefericita ne-a pus pe multi pe ganduri pentru ca ne dam seama ca sunt unii inalti responsabili in Romania de astazi care nu inteleg care este rolul probabil al tarii noastre in Uniunea Europeana. Noi vorbim despre o Romanie puternica si despre o Uniune Europeana omogena. Nu putem sa vorbim despre o Romanie puternica cu salarii de 2 lei. Sigur ca unii isi ridica problema daca nu cumva competitivitatea economiei va scadea. Daca vreti sa continuam cu o Romanie in care argumentul principal de competitivitate este salariul scazut ca in tarile din lumea a treia, atunci continuati asa. Domnule prim-ministru, va cer in fata Parlamentului sa considerati la modul cel mai serios majorarea salariului minim la 1.200 de lei, in asa fel incat Romania sa nu mai fie atractiva pentru investitori din cauza salariilor scazute, ci sa obligam investitorii sa vina sa investeasca in echipamente, in tehnologii, in formare profesionala, pentru ca Romania sa fie competitiva prin calitatea produselor si serviciilor cu valoare adaugata ridicata, si nu prin forta de munca ieftina. Nu in ultimul rand, cred ca majorarea salariului minim la 1.200 de lei va pune intr-o situatie de normalitate ceea ce se prefigureaza de la 1 ianuarie, si anume ca salariul minim in sectorul bugetar sa ajunga mai mare decat in sectorul privat, si atunci sigur ca am fi chiar de rasul tuturor.

Bun. Ce vreau sa va spun in continuare. La un buget care isi propune niste tinte clare de crestere si dezvoltare si care ajuta Romania sa se transforme intr-o tara asa cum v-am spus, o tara puternica, o tara demna, nu as fi avut niciun fel de retinere sa vorbesc cu colegii mei si sa dam votul in favoarea acestui buget. Vad insa ca actualul buget condamna mai degraba Romania la stagnare si la un rol minor pe care, cel putin noi, nu-l putem accepta. Am sa va dau un exemplu concret, pentru ca stiu ca sunteti domnule prim-ministru familiar cu problemele de agricultura. Legea 269/2015 care abordeaza strategia in domeniul irigatiilor si al agriculturii prevede o alocatie de 645 de milioane de lei pentru anul viitor. Prin bugetul pe care ne-am grabit sa-l votam s-au alocat 130 de milioane de lei. Atat visul fermierilor, cat si visul nostru de a vedea o agricultura performanta, o agricultura care intr-adevar sa aduca o contributie importanta la Produsul Intern Brut, evident ca nu se poate realiza.

Ce vreau sa va spun in incheiere. Mi-as fi dorit ca acest buget sa fie construit cu totul si cu totul altfel, si poate e un bun moment sa reflectam asupra acestei probleme. Bugetul se construieste pronind de la obiective. Care sunt obiectivele de dezvoltare ale Romaniei? Dupa ce am stabilit aceste obiective, care pot sa fie, de exemplu invatamant performant – asta neinsemnand ca facem investitii sau alocam bani numai pentru salariile profesorilor, ci pentru calitatea invatamantului si pentru infrastructura – vrem sa facem un sector de sanatate modern, cu echipamente, cu nivel ridicat de ingrijire medicala, vrem sa facem un sector energetic performant, vrem sa facem o economie competitiva care sa duca Romania cat mai aproape de criteriile, nu nominale de convergenta, ci reale de convergenta, ei bine, pornind de la aceste deziderate se construieste bugetul. Bugetul nostru este construit exact invers, Ministerul de Finante strange solicitarile diferitelor ministere si le da mai mult sau mai putin in functie de influenta pe care o au fiecare. Acesta este bugetul pe care l-am votat astazi, si este regretabil acest lucru, pentru ca in acest fel mi se pare evident ca bugetul seamana mai degraba cu mancare cu carne cu varza. E adevarat ca varza poate de Bruxelles, dar sa stiti ca nu ma incanta lucrul acesta.

In inchiere, ce vreau sa va spun e un mesaj de suparare si de regret, pentru ca votul de astazi reflecta intr-un fel rolul pe care Parlamentul si-l asuma in dezbaterea publica si in luarea deciziilor de politici din Romania. Un rol care este din ce in ce mai decorativ prin faptul ca pune pe primul plan viteza in locul seriozitatii, profunzimii si a responsabilitatii. Nu asa recladim increderea in institutii, nu asa recladim increderea in clasa politica, in partide sau in stat. Va rog sa reflectati si poate e bine sa ne schimbam aceasta abordare cat mai repede, in asa fel incat sa nu ne trezim la un moment dat ca e prea tarziu”.

Aprecieaza & recomanda:

Articole Similare...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *