Cine sunt primii pușcăriași care au plecat acasă. ”Au fost eliberați deținuții periculoși pentru societate, recidiviști, cu furturi și tâlhării”

octombrie 23, 2017

În doar câteva zile, peste 500 de pușcăriași au fost eliberați în baza legii celor șase zile date drept compensație la fiecare lună de detenție pe care au executat-o în condiții improprii. Reprezentanți ai societății civile atrag însă atenția că primul lot care a ieșit pe porțile închisorilor din toată țara este format din foarte mulți pușcăriași care au mai multe condamnări, care nu au pe  nimeni în libertate, motiv pentru care sunt predispuși să comită alte infracțiuni. 

”Au fost eliberați deținuții periculoși pentru societate, oameni cu mai multe condamnări, care erau indisciplinați în  penitenciar”, spune Dumitru Gîrbacea, președintele Organizației Consiliul Local al Tinerilor din Brăila.

Cum s-a ajuns într-o asemenea situație? Aplicarea legii celor șase zile, botezată ”Legea recursului în compensație”, a fost extrem de benefică pentru pușcăriașii care și-au executat pedeapsa ”zi la zi”, cum se spune, adică la termenul decis de instanță, fără niciun fel de bonus. Deținuți indisciplinați, fără familii, care pentru o porție de mâncare sau pentru un beneficiu de orice natură s-au aservit unor indivizi puternici care le-au asigurat, oarecum, protecția.

”În această primă etapă au fost eliberați deținuții periculoși pentru societate. Cei mai periculoși. De ce? E vorba de cei necăutați, adică de cei fără familii, de persoane care în închisoare s-au implicat în scandaluri, care au rapoarte de pedepsire, care au luat asupra lor niște obiecte interzise (n.r. bani, telefoane…) sau chiar fapte când a fost vorba de vreun scandal. Totul pentru a putea supraviețui din mila celor pe care îi serveau după gratii. Aceștia sunt deținuții care nu au avut nimic de pierdut pentru că oricum își executau pedepsele, de regulă mici, dar foarte dese, la termen.

La primul calcul, ei – dintre care extrem de mulți sunt recidiviști pentru furturi și tâlhării – sunt cei care au ieșit. În pușcării nu erau periculoși pentru că cineva le dădea de mâncare, însă în libertate vor fi, pentru că vor trebui să se întrețină într-un fel. Și nu există nici măsuri de protecție pentru populație, nici de ajutor pentru ei. Subiectul ar putea face obiectul unei dezbateri publice la care să participe reprezentanți ai Ministerul Justiției, ai Administrației Penitenciarelor, ai serviciilor de Probațiune și ai societății civile ”, ne-a explicat Dumitru Gârbăcea.

Dacă în cazul acestor pușcăriași legea celor șase zile a fost echivalentul scurtării pedepsei cu câteva luni, pentru restul de câteva mii – se preconizează că  vor fi eliberați peste 5.000 din cei aproximativ 25.000 de pușcăriași -, lucrurile par să nu mai fie atât de sigure. Adică momentul în care vor putea păși în libertate nu ar fi atât de aproape pe cât s-ar crede.

”Pentru primul lot a fost o certitudine. A fost vorba de personaje care, în urma calculelor, s-a stabilit că și-au făcut pedeapsele. Ba chiar le-au și depășit cu cele șase zile bonus la lună. Însă, pentru ceilalți, legea înseamnă doar o apropiere de comisia de liberare condiționată care le va trimite dosarele în instanță. Nimeni nu le poate garanta acestor deținuți că vor fi eliberați pe considerentul unei detenții în condiții improprii. Instanța va ține cont de trecutul lor infracțional și de modul în care s-au purtat în închisoare. E posibil să le dea amânare. Așa că eu consider că legea e superficială și fără niciun efect legat de supraaglomerare, așa cum se lasă să se înțeleagă”, a completat Gîrbăcea.

Un alt capitol al legii pe care președintele Organizației Consiliul Local al Tinerilor din Brăila îl vizează este acela că deținuții care au beneficiat de clemența legii celor șase zile acordate bonus la fiecare lună de detenție în condiții improprii îngrădește dreptul beneficiarilor la actul de justiție.

”Da, deținutul a fost eliberat. Însă legea spune că nu mai are voie să cheme în instanță statul român pentru rele tratamente, pentru că și-a primit beneficiul. Adică cele șase zile. Câteva zile stabilite de guvern. De ce șase? De ce nu 10? Sau două? Cum s-a ajuns la acest număr?”, a conchis Dumitru Gîrbăcea.

Aprecieaza & recomanda:

Articole Similare...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *