Ion Ţiriac vrea să-l atragă pe patronul Mercedes într-o afacere de sute de milioane de euro!

ianuarie 22, 2017

Miliardarul Ion Ţiriac a achiziţionat, la puţin timp după Revoluţie, cei 25.770 metri pătraţi pe care funcţiona Societatea Română de Ascensoare IFMA. Dacă mai bine de 25 de ani, magnatul român n-a demarat niciun proiect pe terenul aflat în apropierea Podului Grant, din sectorul 6 al Capitalei, de curând, Evenimentul zilei a aflat că fostul mare tenismen duce o luptă de convingere cu un important om de afaceri german pentru demararea unui proiect imobiliar de mare amploare

Considerat cândva cea mai înaltă clădire din Bucureşti, 114 metri, turnul de testat ascensoare de la buza Pasajului Grant ar putea deveni, în curând, punctul de construcţie al unui cartier rezidenţial, pe care Ion Ţiriac doreşte să-l dezvolte în sectorul 6. Dorind să aflăm cât mai multe despre proiectul magnatului, care are o avere cotată la 1,65 miliarde de euro, am mers la adresa din Calea Giuleşti 6-8. Aici, oamenii din zonă, bătrânii care locuiesc de-o viaţă lângă Stadionul Rapid, sunt la curent cu tot ce mişcă lângă casele lor. „Ţiriac deţine tot ce vedeţi aici cu ochii. Cred că are vreo trei hectare. Terenul se întinde de lângă şcoală (n.r. – Colegiul Tehnic „ Dinicu Golescu“) şi până la In- spectoratul Teritorial de Muncă Ilfov, chiar vizavi de Maternitatea Giuleşti. Are bani mulţi domn’le! A cumpărat aici după Revoluţie, că pe timpul comuniştilor te omorau ăia doar dacă aflau că te gândeşti la aşa ceva, şi ar fi dat vreo 30 de milioane de euro. Doamne, ce de bani! Vrea să ridice vile din alea scumpe, cu barieră la intrare, cu paznici. Complexul o să fie luxul de pe pământ“, ne-a povestit un locuitor care a fost imediat corectat de un altul, ieşit la poartă când a auzit discuţiile noastre.

Vrea pistă pe care să aterizeze cu elicopterul

„Dolari, bă! Că nu erau euro pe vremea aia. Să facă dom’le, să facă, că sunt banii lui. Aşa va crea şi locuri de muncă, că sunt o grămadă de oameni pricepuţi care nu au ce să muncească. Iar cei care au bani, să îşi cumpere câte case vor. Şi eu aş vrea să stau în lux, dar cu ce? Am o pensie vai de ea!“, ne-a spus omul, bătându-l pe umăr pe vecinul de gard. Tot aceştia au mai „tras“ cu urechea şi au aflat că Ţiriac ar vrea să îşi amenajeze un spaţiu unde să aterizeze cu elicopterul.

„La ce trafic este în Bucureşti şi la câţi bani are, nu e păcat să nu profite de lucrul ăsta? Vă daţi seama ce fiţă ar fi să coboare din elicopter aici în cartier? Poate aterizează direct pe turn, că de acolo se vede tot oraşul. Că nu cred că e bătut în cap să dărâme turnu’. E un simbol, e ca un punct de reper. Cum ai zice Fântâna Mioriţa. Toată lumea o ştie. Vom trăi şi vom vedea ce va construi bogătaşu’“. Potrivit unor surse de încredere, magnatul ar vrea să-l atragă în acest business pe patronul Mercedes, el să pună terenul la bătaie, iar germanul cu banii.

După mai bine de o oră şi jumătate de stat la discuţii i-am salutat pe oameni şi am plecat. Ca să ne convingem de spusele acestora i-am contactat pe reprezentanţii omului de afaceri: „Terenul aparţine Grupului Ţiriac, însă ne aflăm în stadiul în care încă studiem oportunităţile de dezvoltare viitoare în cazul acestuia“. Rămâne doar să aşteptăm să vedem cum se va transforma clădirea industrială întrunul din cele mai exclusiviste cartiere rezidenţiale din Capitală.

Ţiriac, pe profit cu „Stejarii“

La începutul anului 2007, Ţiriac Group anunţa demararea lucrărilor la complexul rezidenţial Stejarii, un proiect ultraluxos situat în Nordul Capitalei, un miniorăşel adresat bogaţilor României şi definitivat abia în 2010. După şase ani, în 2013, magnatul a deschis porţile clubului Stejarii Country Club, în urma unei investiţii de 18 milioane de euro.

Membrii complexului au acces la pista de scrimă, studioul de arte marţiale, balet şi dans, dar şi la spaţiile private pentru antrenament, la pista de jogging şi la terenurile de squash, padel şi tenis ale clubului. Omul de afaceri Ion Ţiriac a trecut, în anul 2015, pe profit în afacerea „Stejarii”, cu apartamente de lux destinate închirierii. Compania care gestionează complexul rezidenţial a raportat, tot anul trecut, un câştig net de 2,75 milioane euro, comparativ cu o pierdere de 7,61 milioane euro un an mai devreme. Miliardarul deţine un penthouse de aproape 2.500 de mp în cartierul rezidenţial.

Seniorul aduce mâncare şi băutură, juniorul nici măcar nu salută

Chiar dacă a cumpărat terenul în urmă cu mai bine de 25 de ani şi nu a construit nimic pe el, Ion Ţiriac, magnatul a cărui avere a depăşit pragul de 1,6 miliarde de euro, vine periodic în inspecţie la sediul din Calea Giuleşti 6-8. Din miile de muncitori care trebăluiau odată în clădirile construite pe două hectare şi jumătate au mai rămas doar doi paznici. De teama camerelor de luat vederi montate într-o anexă din care supraveghează terenul miliardarului, agenţii s-au ferit să discute cu noi. Dar, potrivit vecinilor vorbăreţi, Ţiriac senior este foarte atent cu angajaţii lui. „Nu le dă cine ştie ce salarii, cam 900 – 1.000 de lei lunar, însă, de două ori pe săptămână, vine încărcat cu şacoşe pline cu mâncare şi băutură. Mai trece şi fiul, dar ăla e necioplit. Nu dă nici bună ziua. Dă indicaţii din mână să i se deschidă porţile. Nu se compară cu tac’su“.

Ceauşescu voia să testeze în turn lifturile de la Casa Poporului

Turnul de testat ascensoare era cea mai înaltă clădire industrială din Bucureşti şi, totodată, cel mai înalt turn pentru testarea ascensoarelor din Europa. A fost construit în perioada 1986-1988, pentru a fi utilizat în testarea lifturilor ce urmau a fi instalate la Casa Poporului. Potrivit inginerilor IFMA, înainte de a fi gata Palatul Parlamentului, Ceauşescu a cerut ca lifturile din „Casă“ să fie testate înainte de a fi montate. Din păcate, nu se putea, pentru că turnul avea doar 37 de metri, însă tovarăşul a ordonat să se ridice unul atât de înalt încât să poată fi testate cele 55 de lifturi ce urmau să fie montate în Casa Poporului. Muncitorii s-au conformat şi „mastodontul“ a fost ridicat, până la înălţimea de 114 metri, utilizând metoda de turnare continuă a betoanelor, tehnologie utilizată doar la ridicarea barajelor pentru lacurile de acumulare. A fost construit în perioada 1986-1988, însă n-a fost folosit niciodată pentru testarea lifturilor pentru a doua cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafaţă din lume. Despre turnul de ascensoare se spune că este înfipt la 22 de metri în pământ. Clădirea e împărţită în 23 de nivele betonate, iar peste 100 de metri sunt ridicate încă două etaje tehnice pe structură metalică. În interiorul turnului se află 8 puţuri adânci, în care ar fi trebuit să se testeze diverse modele de ascensoare.

Aprecieaza & recomanda:

Articole Similare...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *