Mugur Isărescu:datele cele mai recente indică o atenuare a ritmului de creştere economică

octombrie 1, 2015

Un nou acord cu FMI ar adăuga un plus de credibilitate politicilor economice şi ar ajuta România să obţină finanţări avantajoase de pe pieţele internaţionale, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, la o zi după ce ministrul de finanţe, Eugen Teodorovici, a spus că Guvernul va solicita un nou acord cu Fondul Monetar în cursul acestui an.

Conform lui Isărescu, toate acestea trebuie decise într-un cadru politic adecvat şi de perspectivă. În briefingul de presă organizat după ce Banca Centrală a menţinut rata dobânzii de politică monetară la 1,75% şi nivelul rezervelor minime obligatorii, Mugur Isărescu a spus că datele cele mai recente indică o atenuare a ritmului de creştere economică pe fondul unor evoluţii mai slabe din agricultură.

De asemenea, guvernatorul a spus că va urma o perioadă de dobânzi scăzute în România şi că vom avea o depăşirea substanţială a creditului în lei faţă de cel în valută. Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a anunțat, marți, că România va solicita încheierea unui nou acord cu Fondul Monetar Internațional în cursul acestui an.

“Cu siguranță vom solicita în mod oficial FMI, în cursul acestui an, să demarăm negocierile pentru un nou acord. Un acord cu FMI poate fi încheiat și fără participarea Comisiei Europene, acestea sunt acorduri diferite”, a declarat Eugen Teodorovici, scrie Reuters.

Ministrul de Finanțe a precizat că deficitul bugetar preconizat pentru 2016 este de 2,1% din PIB, dacă nu sunt luate în calcul majorările de salarii planificate în sectorul public. Chiar dacă sunt incluse și aceste majorări, deficitul bugetar va fi mai mic de 3%, a subliniat Teodorovici. România a încheiat trei acorduri cu FMI din 2009 până în prezent.

Ultimul acord a fost încheiat în scop preventiv, în 2013, dar fondurile nu au fost accesate. Isărescu a declarat că ţinta de aderare la euro în 2019 nu mai este fezabilă şi că va propune propune Guvernului şi Preşedintiei ca, înainte de a alege o anume dată, „să ne facem o foaie de parcurs, asumată de toate partidele politice aşa cum a fost în anul 2000 când toate partidele au semnat pentru intrarea în Uniunea Europeană”.

„E nevoie de un consens naţional pentru atingerea unei asemenea ţinte. Adoptarea euro nu este doar o schimbare de bancnote, ci un proces foarte complicat”, a spus Isărescu.

Isărescu a ţinut să precizeze că o eventuală majorare luna viitoare a dobâzii Federal Reserve, banca centrală a SUA, nu va afecta România în mod direct.

„Nu văd România intrând într-o zonă a turbulenţelor dar nici fiind complet izolată”, a spus acesta.

În urmă cu două săptămâni, Rezerva Federală, banca centrală a SUA, a menţinut dobânda de politică monetară la aproape de nivelul zero şi a redus estimarea privind nivelul acesteia pe termen lung. Fed a explicat că o serie de riscuri globale şi alţi factori au contribuit la această decizie.

„Recentele evoluţii economice şi financiare de la nivel global pot restrânge activităţile economice într-o anumită măsură şi riscă să exercite presiune asupra inflaţiei pe termen scurt. Riscurile asupra economiei americane rămân aproape echilibrate, dar este monitorizată situaţia externă”, a comunicat Rezerva Federală la finalul reuniunii de două zile.Instituția s-a referit astfel la problemele economice din China și volatilitatea pieței de capital americane.

Analistul independent Florin Cîţu a avansat ideea că menţinerea dobânzii de politică monetare reprezintă un semnal că economia este mai fragilă decât se credea şi că sunt aşteptări de profituri mai mici.

Fed ar risca să declanşeze „panică şi confuzie“ pieţele emergente dacă ar fi decide să majoreze dobânzile, a avertizat, într-un interviu acordat Financial Times, economistul-şef al Băncii Mondiale Kaushik Basu. Co­mentariile sale întăresc avertismentele date de Fondul Monetar Internaţional.

„Economia mon­dială arată atât de şifonată încât dacă SUA alege să acţioneze rapid în mijlocul acestor turbulenţe cred că impactul asupra eco­nomiilor emer­gente va fi destul de rău“, a spus Basu.

Cea mai mare temere era că turbu­len­ţele din economiile emergente, care con­tribuie cu ceva mai puţin de jumătate la economia mondială, se vor propaga în ţările dezvoltate.

Aprecieaza & recomanda:

Articole Similare...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *