Piedone, scos complet din cauză

noiembrie 28, 2015

Judecătorul de la Curtea de Apel Bucureşti care a decis eliberarea lui Piedone, a desfiinţat 100% tot ce a constatat judecătorul de la Tribunal care l-a menţinut în arest pe fostul primar.

Dezacord total cu Tribunalul

În primul rând se poate spune că partea concretă a motivării – mai pe româneşte, “explicaţiile” prin care judecătorul Luchian Constantim Constantinescu de la Curtea de Apel Bucureşti justifică punerea în libertate a lui Piedone şi a celor două angajate de la Primăria sectorului 4 – se intend pe 2 pagini şi jumătate, din cele 19 ale documentului. Din start judecătorul de la CAB atacă dur decizia Tribunalului Bucureşti de menţinere în arest preventive a lui Piedone: În dezacord cu opinia exprimată de judecătorul de la Tribunal, Curtea apreciază că probele administrate până la momentul examinării sesizării referitoare la arestarea preventivă, nu formează convingerea unei suspiciuni rezonabile privind săvârşirea de către inculpaţi a infracţiunilor pentru care sunt cercetaţi.Ceea ce urmează este incredibil. Judecătorul de la CAB desfiinţează în totalitateconcluziile judecătorului de la Tribunal. În astfel de situaţii, destul de rare totuşi, se poate trage o singură concluzie : una din cele două instanţe ori a dat dovadă de o lipsă totată de profesionalism, ori a fost mânjită (după cele întâmplate în Dosarul Transferurilor, ne putem aştepta la orice).

Piedone, scos complet din cauză

Punctul forte al argumentaţiei judecătorului CAB îl reprezintă următorul raţionament: primarul (şi funcţionarii primăriei) verifică doar autorizaţiile pe care le emit, nu şi pe cele emise de alte entităţi. Judecătorul arată că măsurile legate de apărarea împotriva incendiilor sunt de competenţa ISU, inclusiv eliberarea de autorizaţii şi că în sarcina agentului economic intră solicitarea avizelor de la ISU, după care „punctează”: „Or, primarul nu emite autorizaţia de prevenire şi stingere a incendiilor, aşadar nu intră în atribuţiile sale să verifice dacă agentul economic îndeplineşte măsurile stabilite printr-o astfel de autorizaţie” se arată în motivare. Cum judecătorul de la Tribunal a susţint că Piedone şi ceilalţi angajaţi ai primăriei inculpaţi erau obligaţi de două acte normative (Legea 307/2006 şi HG 1.739/2006) să facă verifice existenţa avizelor privind prevenirea când s-au acordat documentele de autorizare, judecătorul de la CAB găseşte o modalitate sui-generis pentru a-l contrazice. În primă instanţă arată – subliniind cu aldine – că în Hotărârea CL 4 nr.22 din 29.02.2012 (cea care stă la baza acordării autorizaţiilor) „printre actele necesare pentru obţinerea acordului de funcţionare nu se regăseşte autorizaţia de prevenire şi stingere a incendiilor”. După care rupe orice legătură între legea 307/2006 şi HG 1.739/2006 de respectiva hotărîre de consiliu local: „Până în prezent, prefectul nu a sesizat nici un aspect care să atragă atenţia în sensul nelegalităţii H.C.L. sus – menţionate sau în legătură cu nerespectarea acesteia a H.G. nr. 1739/2006

pentru aprobarea categoriilor de construcţii şi amenajări care se supun avizării şi/sau autorizării privind securitatea la incendiu”. Şi urmează cireaşa de pe tort: „este foarte greu de acceptat din punct de vedere logic că inculpaţii şi ceilalţi funcţionari ai Primăriei Sectorului 4 care îşi desfăşoară activitatea în Serviciul ,Autorizări Comerciale, sau în Direcţia Juridică au cunoscut sau au prevăzut că H.C.L. nr. 22/29.02.2012 privind aprobarea procedurii obţinerii acordului de funcţionare pentru desfăşurarea activităţilor economice nu ar respecta legislaţia în domeniul securităţii la incendiu şi cu toate acestea, în decurs de mai mulţi ani, au acceptat să încalce legea, riscând să suporte sancţiuni chiar de natură penală”. Cu alte cuvinte, totul este în regulă, Piedone şi angajaţii săi au procedat doar conform legii, în cazul de faţă HCL 29/2012. Care HCL este şi el legal pentru că prefectul, cel care verifică legalitatea actelor normative locale nu a găsit nimic în neregulă. Şi totuşi este o mare „neregulă”. Este inexplicabil că judecătorul Constantinescu nu a ţinut cont de un elementar principiu de drept, şi anumesupremaţia legii. Concret, este vorba de puterea mai mare pe care o lege şi o hotărîre de guvern o au în raport cu o hotărîre de consiliu local. Chiar dacă o HCL nu prevede ceva, dacă există o reglementare într-un act normativ superior, respectiva reglementare trebuie aplicată. Ori este exact ceea ce nu au făcut Piedone şi angajatele sale. Mai mult, angajatele sale au declarat la Tribunal că nu au cunoscut prevederile HG 1.739, motiv pentru care nu le-au aplicat, adică au dat drumul la documentele de autorizare în absenţa avizelor contra incendiilor.

De ce Piedone nu este corupt

Judecătorul de la Tribunal – cel care a respins eliberarea inculpaţilor – a constatat că Piedone şi angajatele sale au comis infracţiunea de abuz în serviciu (art.297, alin.1 CP – fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice) şi că intră şi sub incidenţele legii „anti-corupţie” – 78/2000, „dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit”. La Tribunal s-a considerat că prin acordarea prin ilegală a autorizaţiei de funcţionare, s-a obţinut pentru „altul” (acţionarii de la Colectiv) un folos necuvenit – concret, funcţionarea localului.

Ei bine, ştiţi cum a contrat judecătorul de la CAB constatările judecătorului de la Tribunal?. A arătat că nu a existat nicio relaţie dintre Piedone & co şi acţionarii de la Colectiv şi a prezentat drept dovadă o simplă declaraţie a unuia dintre acţionari: „Relevantă în acest sens este declaraţia lui Gancea Paul Cătălin, administrator al Clubului Colectiv , care a fost audiat ca martor în prezenta cauză, acesta susţinând că nu au fost făcute sponsorizări pentru activităţi desfăşurate de Primăria Sectorului 4 prin SC COLECTIV CLUB SRL SA ori prin alte societăţi în care are calitatea de acţionar sau administrator, nu a fost rugat de vreun funcţionar din cadrul Primăriei Sectorului 4 să găzduiască evenimente la clubul Colectiv, nu i s-a cerut în mod direct sau prin persoane interpuse bani, bunuri sau alte servicii de către funcţionarii publici în cadrul procedurii, nu a oferit asemenea foloase funcţionarilor, nu îl cunoaşte personal pe Popescu Cristian Piedone şi nici pe vreun membru al familiei acestuia”. Orice alt comentariu este inutil.

Niciun cuvând legat de eliberarea documentelor de autorizare

S-a arătat în presă şi chiar şi judecătorul de la Tribunal a arătat că nu a fost în regulă eliberarea simultană în aceeaşi zi a Acordului de funcţionare şi a Autorizaţiei de funcţionare pentru clubul Colectiv. Se ştie, conform legislaţiei, între cele documente există o perioadă tampon de 30 de zile, în care se fac verificări, după care se emite Autorizarea de funcţionare. Despre acest aspect, nu găsim niciun cuvânt în motivarea judecătorului care a decis eliberarea. Am găsit însă altceva, culmea, ceva ce a scăpat întregii presei: existenţa unui termen de 50 de zile în care solicitantul unui acord şi autorizaţii de funcţionare trebuie să ridice documentele de la primărie. Judecătorul de la Tribunal – cel care a respins eliberarea – a constatat că acţionarii de la Colectiv nu au ridicat în intervalul de 50 de zile documentele, şi că, în astfel de situaţii, documentele îşi pierd valabilitatea, urmând ca toate procedurile să fie reluate de la zero. Practic, judecătorul de la Tribunal a constatat că Acordul de Funcţionare şi Autorizarea de funcţionare emise pe 14 ianuarie 2015 nu mai erau valabile. Ei bine, iată ce spune judecătorul de la CAB: „În contextul de ansamblu al faptelor astfel cum a fost reţinut de către Curte, împrejurarea că cererea pentru obţinerea avizului de funcţionare a fost depusă în 06.11. 2014 iar solicitantul nu s-a prezentat în termenul de 50 de zile prevăzut pentru ridicarea actelor, dar cu toate acestea în 14.01.2015 documentele au fost eliberate, nu poate atrage o răspundere de natură penală a funcţionarilor din cadru Primăriei Sectorului 4 Bucureşti”.

De asemenea, în motivarea judecătorului de la CAB lipseşte orice referire legată de faptul că NU A EXISTAT nici autorizaţie de mediul pentru clubul Colectiv. Şi nu a existat pentru că angajatele lui Piedone, au luat drept bună declaraţia privind faptul că în club sunt doar 80 de locuri pe scaune, iar autorizarea de mediu este necesară de la 100 de scaune în sus.

Mai există un element de-a dreptul suspect: Niciunde, nu se face referire la existenţa pe documentele existente la dosar a codurilor CAEN 9001 şi 9002, cele care prevăd organizarea de concerte. Ele apar pe cererile de eliberare a Autorizaţiei de funcţionare. Din doua una: ori în documentele postate pe internet de Piedone le-a trecut el ulterior şi avem un fals grosolan în acte, ori ele au fost intenţionat omise în cadrul cercetărilor. Existenţa celor două Codurie CAEN ar dărâma complet întreg eşafodajul judecătorului de la CAB.

Aprecieaza & recomanda:

Articole Similare...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *