Raportul Inspecției Judiciare privind controlul la DNA. Concluzii șocante despre Kovesi

octombrie 6, 2017

Controlul Inspecției Judiciare la DNA dezvăluie o serie de situații extrem de grave care se petrec în instituția condusă de Laura Codruța Kovesi.

Inspecția Judiciară susține că în DNA dosarele sunt întârziate cu anii, fără nicio justificare.

În plus, șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, fuge de răspundere.

„În ceea ce privește comunicarea cu procurorul-șef direcție, Laura Codruța Kovesi, care nu a fost analizată prin prisma atribuțiilor în cadrul echipei de control, ci doar prin prisma constatărilor directe ale echipei de inspectori, s-a constatat o comunicare defectuoasă a acesteia, comunicare caracterizată prin tendința de a-și menține propria părere și a se impune în adoptarea deciziilor, precum și prin aceea că se caută explicații exterioare persoanei sale, în cazul în care nu obține rezultatele urmărite. În acest mod se evită recunoașterea propriei responsabilități în situații de eșec și se reduc șansele conducătorului de a-și forma o imagine realistă despre evenimente și de a identifica măsurile de corecție reclamate de situațiile anterioare”, se arată în document.

De asemenea, alte nereguli grave după ancheta făcută la DNA: dosarele erau plimbate după bunul plac al procurorilor, în sertarele DNA există dosare vechi de 11 ani, iar lista continuă.

Inspecția Judiciară propune anchetarea disciplinară a Laurei Codruța Kovesi și a adjuncților săi. 

În ciuda acestor nereguli evidente, propunerea este ca șefa DNA să rămână în funcție.

Raportul are peste 550 de pagini și a ajuns pe masa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Acum, urmează să fie sesizată Secția de procurori din cadrul CSM, pentru obstrucționarea justiției.

Se constată lipsa de transparență în ce privește dosare pe care le-a administrat procurorul Mihaiela Moraru-Iorga.

 

NEREGULILE DESCOPERITE DE INSPECȚIA JUDICIARĂ LA DNA
– puţine anchete făcute conform legii
– delegarea ofiţerilor nu a fost făcută fără individualizarea actelor
– tergiversarea anchetelor
– dosare nelucrate cu anii, fără ca procurorii să poată explica
– redistribuirea dosarelor, după bunul plac al şefilor de secţii
– repartizarea nu foarte echilibrată a unor dosare către procurori
Sursa: raport Inspecţia Judiciară

CE SPUNE INSPECŢIA JUDICIARĂ DESPRE KOVESI 
– comunicare defectutoasă
– caută explicaţii exterioare persoanei sale în cazul în care nu obţine rezultatele urmărite
– evită recunoaşterea propriei responsabilităţi în situaţii de eşec
Sursa: raport Inspecţia Judiciară

CÂT ZĂCEAU DOSARELE ÎN SERTAR LA DNA
– o cauză mai veche de 11 ani
– o cauză mai veche de 7 ani
– două cauze mai veche de șase ani
– trei cauză mai veche de cinci ani
– opt cauză mai veche de patru ani
Sursa: raport Inspecţia Judiciară

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, este cel care poate cere acum revocarea șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, în baza acestui raport, fără a asculta ce spune CSM, a comentat Ana Maria Roman, jurnalist Antena 3.

Inspecţia Judiciară a transmis joi Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii raportul privind rezultatele controlului managerial desfăşurat la Direcţia Naţională Anticorupţie.

„Joi, Inspecţia Judiciară a transmis Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii Raportul privind rezultatele controlului managerial, desfăşurat în perioada 17 iulie – 25 august 2017, la Direcţia Naţională Anticorupţie – Structura centrală”, a precizat, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al IJ, Alin Alexandru.

Pe 4 iulie, Inspecţia Judiciară a publicat, pe pagina de Facebook, planul de control pe anul 2017 la parchete, printre care şi la Direcţia Naţională Anticorupţie şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În data de 17 iulie, Inspecţia Judiciară a început controlul la DNA privind eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor de către conducerea Direcţiei, verificare ce urma a fi efectuată în perioada 17 iulie – 11 august. Ulterior, IJ a decis să prelungească verificarea până pe 25 august, având în vedere că volumul de activitate real îl depăşea pe cel previzionat de inspectori.

În planul de control se preciza că ar fi urmat să fie efectuate controale privind eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor de către conducerea parchetelor, ce decurg din legi şi regulamente, precum şi respectarea normelor procedurale şi regulamentare de către procurori şi personalul auxiliar de specialitate de la parchetul de pe lângă o curte de apel şi parchetele arondate, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie – Structura centrală. De asemenea, urmau a fi efectuate controale tematice privind verificarea măsurilor luate de către procurori şi conducerile parchetelor în vederea soluţionării dosarelor mai vechi de 5 ani, precum şi verificarea măsurilor luate de procurori pentru soluţionarea dosarelor mai vechi de 2 ani, inclusiv recuperarea prejudiciilor şi aplicarea confiscării extinse, care au ca obiect următoarele infracţiuni: evaziune fiscală, spălare de bani, contrabandă, corupţie, infracţiuni silvice şi contra mediului, conflict de interese.

În plus, IJ anunţa verificări şi în legătură cu practica parchetelor privind renunţarea la urmărirea penală şi modul de soluţionare a dosarelor mai vechi de 2 ani având ca obiect infracţiuni contra persoanei ca urmare a culpei medicale.

Alte aspecte avute în vedere la controalele de fond ale Inspecţiei Judiciare vizau verificarea organizării şi coordonării eficiente a activităţii, a comportamentului şi comunicării, a asumării responsabilităţilor şi a aptitudinilor manageriale – repartizarea procurorilor pe sectoare de activitate, repartizarea personalului auxiliar de specialitate şi a celorlalte categorii de personal, repartizarea echilibrată a lucrărilor, dotarea tehnico-materială şi informatică, condiţiile în care procurorii, personalul auxiliar de specialitate şi personalul contractual îşi desfăşoară activitatea.

Totodată, potrivit planului, urmau să fie verificate comportamentul şi comunicarea cu procurorii, lucrătorii de poliţie judiciară, specialiştii, personalul auxiliar, personalul contractual, judecătorii, justiţiabilii, ceilalţi participanţi la procesul penal şi alte instituţii; relaţia cu mass-media, asigurarea accesului la informaţiile de interes public din cadrul parchetului şi transparenţa actului de conducere; respectarea principiului repartizării pe criterii obiective a cauzelor.

Aprecieaza & recomanda:

Articole Similare...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *