România, avertizată: creşterea economică va încetini, inflaţia îşi va reintra în drepturi

mai 19, 2017

Perioada de „lapte şi miere” a economiei româneşti, cu creştere economică puternică şi inflaţie foarte scăzută, se apropie de sfârşit, cred analiştii companiei britanice de consultanţă Capital Economics. Începând din 2018, urmează o perioadă de încetinire a creşterii economice, însoţită de creşterea inflaţiei şi a dobânzilor.

Tendinţa se va face remarcată şi în Polonia, Ungaria sau Bulgaria, care au înregistrat de asemenea ritmuri ale creşterii economice cu mult peste media UE în ultima vreme, însă va fi mai pronunţată în România, unde dinamica PIB a accelerat ameţitor până la plus 5,7% în primul trimestru al acestui an, raportat la perioada corespunzătoare din 2016, reiese din datele Capital Economics şi prognozele Comisiei Europene.

Previziunile Capital Economics se bazează pe restrângerea deviaţiei PIB, care măsoară diferenţa dintre PIB-ul actual al unei economii şi PIB-ul potenţial, la „aproape zero”.

„Perioada de «lapte şi miere», cu o creştere economică puternică acompaniată de inflaţie scăzută, de care s-a bucurat regiunea în ultimii ani, se apropie de sfârşit. Se pare că 2017 ar putea fi anul în care se atinge vârful de creştere economică pentru Polonia, Ungaria şi România”, comentează Liam Carson, analist la Capital Economics, citat de Bloomberg.

Una dintre principalele probleme observate de analişti este capacitatea de producţie limitată în raport cu cererea internă, alături de deficitul de forţă de muncă.

Astfel, consultanţii londonezi avertizează că orice noi măsuri de stimulare a consumului riscă să înrăutăţească riscurile inflaţioniste într-o perioadă în care cotaţiile mărfurilor sunt în plină revenire, aplicând presiuni în sens crescător asupra preţurilor.

Comisia Europeană estimează, în prognoza economică publicată săptămâna trecută, că creşterea economică a României va încetini, anul viitor, la 3,7%, faţă de 4,3% în acest an. Anul trecut, economia României a crescut cu 4,8%, accelerând de la plus 3,9% în 2015, în principal datorită consumului, stimulat prin reducerile de taxe şi creşterea veniturilor populaţiei. În primul trimestru din acest an, creşterea economică a accelerat puternic, la 5,7%, potrivit datelor INS publicate ieri. Este de departe cea mai puternică creştere economică din UE.

Reducerile de taxe şi creşterea salariilor (în principal cele din sectorul public) au mai restrâns decalajele de nivel de trai faţă de Europa de Vest. Ele alimentează însă în principal consumul, în principal de bunuri de import, şi, în lipsa investiţiilor în producţia de valoare adăugată, conduc la acumularea de dezechilibre financiare şi fiscale pe termen mediu şi lung, aşa cum s-a întâmplat în perioada premergătoare crizei financiare de acum câţiva ani. România a fost nevoită, în 2009, să încheie un acord de 20 de miliarde de euro cu FMI, Comisia Europeană şi instituţiile financiare internaţionale, cel mai mare împrumut extern din istoria ţării, acompaniat de condiţii de austeritate.

Situaţia de astăzi a economiei româneşti nu este aceeaşi cu cea din 2009 – dezechilibrele externe sunt mai mici, iar statul dispune de o aşa-numtă rezervă-tampon acumulată în ultimii ani prin împrumuturi la dobânzi foarte mici. De asemenea, economia românească a traversat în ultimii ani o perioadă marcată de inflaţie foarte redusă, chiar negativă pentru perioade lungi de timp, şi dobânzi scăzute. De remarcat şi că datoria de stat a României este cu mult sub limita maximă recomandată de UE, de 60% din PIB, şi, chiar dacă s-a triplat în ultimii 10 ani, rămâne cu mult în urma gradului de îndatorare de 100% din PIB sau chiar mai mult al unor economii dezvoltate din Europa de Vest.

Analiştii Capital Economics avertizează, totuşi, că băncile centrale din regiune au pregătesc terenul deja pentru măsuri anticiclice de politică monetară, respectiv creşterea dobânzilor, în condiţiile în care deficitul bugetar se loveşte deja de plafonul de 3% din PIB şi nu mai lasă spaţiu de manevră pentru noi măsuri fiscale.

Dincolo de toate acestea, la orizont se arată Brexitul. Conorm calendarului anunţat, Marea Britanie ar urma să iasă din Uniunea Europeană în anul 2019, privând bugetul UE de una dintre cele mai importante surse de finanţare, ceea ce ar putea reduce semnificativ fondurile structurale şi de coeziune disponibile statelor din est. Totuşi, nu e ca şi cum România ar fi făcut vreodată performanţă în ceea ce priveşte absorbţia fondurior UE.

Aprecieaza & recomanda:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *