Un scenariu apocaliptic pentru Capitală. Un seism major poate produce acum cu 5.000 de victime mai mult decât în 1977

februarie 27, 2017

Dacă în urma seismului de acum 40 de ani au decedat 1.570 de persoane în toată țara, scenariile Planului de Analiză și Acoperirea Riscurilor (PAAR) arată că acum, în urma unui cutremur major ar putea muri 6.500 doar în București – adică ar fi un carnagiu. Asta pentru că în Capitală sunt înregistrate pe lista riscului seismic 673 de clădiri – majoritatea blocuri de locuințe.

România este o țară cu o activitate seismică destul de puternică, conform datelor istorice. Epicentrul cutremurelor de adâncime, care se resimt chiar și dincolo de hotare, este Vrancea. Cea mai afectată localitate în caz de seism major, peste 7 grade Richter, este Bucureștiul, conform datelor istorice.

Dacă în urma seismului de acum 40 de ani au decedat 1.570 de persoane în toată țara, scenariile Planului de Analiză și Acoperirea Riscurilor (PAAR) arată că acum, în urma unui cutremur major ar putea muri 6.500 doar în București – adică ar fi un carnagiu. Asta pentru că în Capitală sunt înregistrate pe lista riscului seismic 673 de clădiri – majoritatea blocuri de locuințe.

România este o țară cu o activitate seismică destul de puternică, conform datelor istorice. Epicentrul cutremurelor de adâncime, care se resimt chiar și dincolo de hotare, este Vrancea. Cea mai afectată localitate în caz de seism major, peste 7 grade Richter, este Bucureștiul, conform datelor istorice.

 Cu toate acestea, în acest moment cele mai multe clădiri șubrede se află în Capitală. Conform datelor Primăriei Municipiului București, cele mai șubrede sunt imobilelel înscrise în clasa I de rism seismic, care ”prezintă pericol public”. Mai pe românește, asta înseamnă că se pot prăbuși chiar și fără cutremur. Ele sunt în număr de 175.
Exemplu elocvent: ”clădirea porno”. Pe Calea Griviţei, între numerele 121 şi 137 se desfăşoară o linie de clădiri înscrise pe lista monumentelor, dintre care cea mai importantă este cea cu o frescă în care Împărăteasa Maria Tereza face sex cu un armăsar. Este vorba despre imobilul fostului cinematograf  Dacia, dat în folosinţă în 1930, sub numele de blocul Marconi, în perioada interbelică.

Clădirea, aflată pe lista monumentelor istorice, este împodobită cu mai multe fresce, printre care și secvența cu armăsarul. După 1990, imobilul a fost lăsat în paragină și a ajuns pe lista clădirilor ”pericol public”.

A doua categorie de clădiri șubrede sunt cele 172 de imobile din clasa I de risc seismic – care se vor dărâma la cutremur, dar nu prezintă pericol public în afara sesimului, adică nu ne cad în cap de la vânt.

Sediul IGSU, pe lista clădirilor cu risc seismic

Profesor univ. dr. ing. Radu Petrovici, omul care  a teoretizat nivelul de rezistență pe care trebuie să îl aibă imobilele pentru a rezista la cutremur, ne-a explicat că o vină foarte mare pentru situația actuală a purtat-o și Ceaușescu, pentru că după sesimul din 1977, în loc să consolideze la modul serios clădirile avariate, a cerut să se refacă imobilele la starea de dinainte de cutremur, adică la un nivel minim de rezistenţă, ceea ce evident că nu a fost suficient! Majoritatea acestor clădiri se regăsesc acum la ”clasa I de rism seismic”.

Mai departem, la clasa a II-a  de risc seismic, imobile care pot suferii avarii structural majore, dar este puțin probabil să se prăbușească – dar nu este exclus –, sunt înregistrate 329 de clădiri. Printre ele: sediul Inspectoratului General al Situațiilor de Urgență, adică creierul intervențiilor în caz de sinistru! Dacă nu ar fi de plâns, ar fi de râs… Pe scurt, salvatorii ISU se plâng de lipsă de bani, dar nimeni nu îi ascultă…

Opt blocuri cu 10 etaje, reabilitate termic, dar șubrede pe interior

Tot pe acestă listă de grad II sunt înscrise şi opt blocuri cu 10 etaje de pe Șoseaua Colentina. La fața locului, blocurile par noi, pentru că au fost reabilitate termic recent. În interior însă, datele tehnice arată că aceste imobile, construite în 1969 și 1968, sunt avariate foarte grav, cităm din expertiza tehnică: ”deplasări față de veticală în pereți și bulbi, secționarea completă a pereților”. Practic,  aceste imobile-capcană cu 10 etaje riscă să se prăbușească în caz de cutremur major, dar au fost fardate prin izolare termică și lăsate, cu locatari cu tot, la voia lui Dumnezeu.

Cum s-a ajuns la situația în care avem sute de imobile șubrede în țară – deși știm de peste 150 de ani că România are o puternică activitate seismică?

Aprecieaza & recomanda:

Articole Similare...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *